Categories
Personal Development

Cât de mari trebuie să fie provocările ca să ne putem jelui?!

În fiecare zi ne confruntăm cu zeci de situații în care trebuie să luăm atitudine, ca să le rezolvăm cu succes. Probabil ar fi mult mai simplu dacă tot ar fi bine și s-ar rezolva de la sine. În general să nu existe probleme și să nu mai avem pe ce ne jelui. 

Să trăim în raiul promis și să ne bucurăm în fiecare zi de viață. Pe cât de tare ai dori să fii parte din așa o realitate?! De câte ori ai simțit că nu mai poți sta în pat și lenevi în perioada sărbătorilor?! Chiar și copii mici se plictisesc să stea în casă. Ei își doresc prieteni cu care să facă nebunii. Să-și poată pune forțele la încercare ca să vadă câte reușesc până adorm. 

Partea cea mai interesantă este că provocările niciodată nu se termină, doar dacă nu am murit cumva. 😀 

Când te prinzi că te jelui sau te victimizezi prea mult, e timpul să te întrebi, dacă nu cumva te provoci prea puțin și problemele, pe care vrei să le rezolvi, sunt prea mici și simple. 

Oamenii sunt ființe foarte complexe, care au construit tot ce folosești în fiecare zi, poate e timpul să te întrebi, care totuși e arostul meu în lumea aceasta?! Poate ești tu devină nu ceilalți, dacă te jelui prea mult și te victimizezi?! 

*drepturi de autor pentru iconița din imagine.

Categories
Personal Development

Tot ce se întâmplă are un scop.

Sigur că are și poate nu doar un scop, poate și mai multe. Depinde de noi și de experiența noastră ce scop vom găsi la ceea ce se întâmplă.

Am avut nevoie de timp să înțeleg diferența îtrebării:

”Ce vrea viața de la mine?” și ”Cum pot eu să reacționez la ceea ce cere viața de la mine?”.

Este esențial și această diferență schimbă tot.

Inspirat de 99U.

*Mulțumesc Unsplash.com pentru imagine.

Îți mulțumesc ție că ai fost pe aici, sper să revii curând.

Îndemn: Nu înceta să înveți și să fii curios, caută răspunsuri și primește plăcere.

Categories
Personal Development

Transferul, sau despre “asteptari” in 524 de cuvinte

Sa te intelegi bine cu cei din jur este o arta. Deseori se intimpla ca apar divergente si conflicte din cauza aparatiei transferului sau asa numitelor asteptari. Transferul, ar reprezenta dorintele noastre interioare, transferate asupra apropiatilor sau a celor din jur, oamenii cu care interactionam. Este bine sa intelegem ca fiecare are perceptiile sale despre lume si despre cum este bine ca lucrurile sa se intimple. Fiecare traieste dupa paradigmele sale proprii si cu propriile sale obiceiuri, si tot este bine pina cind ajungem sa interactionam cu alti semeni. Anume atunci apar divergentele fiindca se ciocnesc diferite paradigme, si daca ele sunt diferite atunci apare conflictul, care nu mereu se manifesta deschis.

Este dificil sa citesti ginduri, dar nu atit de dificil sa citesti oamenii dupa expresiile faciale si faptele lor. Anume in aceste situatii nu dam mare importanta si lasam lucrurile sa treaca, insa pentru o intelegere mai buna, este bine sa atragem atentia la detalii si sa dam intrebari deschise, sa incepem un dialog constructiv, care exclude critica si transferul dorintelor personale asupra oamenilor din jur.

Cel mai simplu observam acest transfer in familie, cind parintii insista foarte mult ca copiii sa faca si sa gindeasc exact ceea ce doresc ei, cind doresc ei. Realizarea parintilor prin copii, este uneori un moment decisiv in viata copilului, fiindca se intrerupe dezvoltarea personalitatii si continua doar dezvoltarea dorintele parentale. Parintii sunt atit de fericiti cind se naste un copil, caci uita ca aparitia lui pe lume, este doar primul si cel mai mic pas, dintr-o calatorie de citeva mii de pasi. Acest copil are nevoie sa treaca printr-o serie intreaga de transformari, ca sa fie capabil sa inteleaga viata, si sa mai treaca inca printr-o serie intreaga de transformari, ca sa fie gata sa raspunda cu capul sus la provocarile ei. Este foarte usor sa cresti un copil, dar sa cresti un om cu personalitate sanatoasa, este o arta.

“Arta reprezinta ceea ce se face din suflet si cu dedicare, nicidecum superficial si de ochii lumii.”

Incepem mereu cu noi. Cind reusim sa ne intelegem corect pe noi, vom incepe sa intelegem corect si pe cei din jur, cind vom stii care sunt punctele noastre negative si pozitive, le vom putea vedea si accepta si la cei din jur, vom cunoaste cum sa ne descurcam si ce sa mai adaugam propriei personalitati, cind ne vom cunoaste si ne vom accepta, ii vom cunoaste si pe ceilalti si ii vom accepta. Totul se intimpla in relatii cu ceilalti nu in izolare, doar interactionind putem sa ne descoperim si sa descoperim lumea celor din jur.

Este bine sa ne ocupam de noi si de viata noastra, nu in sens egoist, dar in sens sanatos si normal. Sa stim ce ne dorim si de ce suntem capabili, sa avem un plan pentru noi, si un plan CUM putem sa ii ajutam pe cei dragi, si cei care inseamna ceva pentru noi.

Nu e normal sa transferam, dorinte sau asteptari asupra celor din jur, fiindca nimeni nu este obligat, prin vinovatie sau statut, sa traiasca la nivelul asteptarilor noastre. Viata este una si este bine sa o traim, asa cum ne dorim, doar dupa singurele standarde personale. Este dificil, dar asa viata merita traita.

*Imagine de pe Unsplash.com

Îți place ce scriu ? Abonează-te prin e-mail sau facebook.

Nu inceta sa inveti si sa fii curios, cauta raspunsuri