Categories
Personal Development

Eseu: „Care este impactul investitiilor straine directe in PIB, ocuparea fortei de munca, inflatia si nivelul de educatie in tara?”

ISD[1] sunt acele resurse de care are nevoie o ţară care se află în dezvoltare. Aceste investiţii stabilesc relaţii de genul „win-win”, câştigă atât investitorii cât şi ţara în care se fac investiţiile.

Aceste investiţii au un impact pozitiv asupra întregii structuri economice a ţării. De obicei o investiţie trebuie să producă plus valoare, şi să aducă profituri pe măsura calculelor făcute în business plan, şi care au fost aprobate de către investitori.

Ca să arătăm un lanţ logic a implimentării acestor resurse financiare, şi printre altele, cum ele toate sunt interdependente ,şi anume cum ISD influenţează PIB-ul, ocuparea forţei de muncă, inflaţia şi nivelul de educaţie în ţară, vom încerca să stabilim unele relaţii între ele, în următoarele rânduri.
Atunci când apare necesitatea unei investiţii, se analizează bine în ce ţară se va face această investiţie. Desigur că depinde mult şi de tipul investiţiei şi în spre ce sector este orientată, doar că în mare parte se va selecta o ţară în dezvoltare, datorită costurilor mai mici, şi a unei forţe de muncă mai accesibilă. În aşa fel observăm legătura cu PIB-ul ţării, care are doar de câştigat atunci când sunt injectaţi în circuitul economic capitalul de start pentru această investiţie şi create locuri de muncă, în dependenţă de mărimea proiectului investiţional. Astfel sunt puşi banii în mişcare şi mobilizate forţe de muncă.

Desigur că dacă este vorba despre o ţară în curs de dezvoltare, atunci nu vom putea vorbi despre forţe de muncă destul de calificate, iar în acest caz grupul investiţional, sau ţara care investeşte este cointeresat în instruirea forţei de muncă autohtone pentru ca să presteze servicii calitative, şi să dea dovadă de aptitudini şi abilităţi după standartele dorite.
În mare parte populaţia acestei ţări sunt persoane deschise spre învăţare, şi care îşi doresc un post de muncă prosper la ei acasă. Şi atunci, şi ei sunt cointeresaţi să devină cât mai buni, şi să-şi execute postul de muncă profesionist, pentru a-şi putea asigura familia financiar, fără a fi nevoit să lucreze la negru.

Atunci când se investeşte într-o anumită ţară de către mai mulţi investitori, şi aceste investiţii sunt de durată, statul, reprezentat prin instituţiile specializate, este nevoit să facă modificări în procesul de învăţământ, atât universitar cât şi colegial-liceal, pentru a pregăti cadre cât mai calificate pentru proiectele investiţionale aflate în desfăşurare sau planificate pentru viitorul apropiat. Astfel contribuind la creşterea economică de durată a ţării, fiindcă nu este o investiţie mai de valoarea, decât cea făcută în educaţia calitativă a cetăţenilor.

Când apar investiţiile străine directe într-o economie, care deja funcţionează, ne dăm bine seama că la nivel local mai sunt business-uri care-şi desfăşoara activitatea. Şi în mare parte fiindcă nu au nişte concurenţi pe măsură, pot să-şi permită să dicteze unele standarte, şi chiar şi preţuri.
Dar atunci când apare concurenţa de la nivel internaţional, lucrurile se schimbă. Înspre bine pentru ce-i ce-şi doresc să crească şi să producă valoare în economia locală, şi înspre rău pentru ce-i care nu se pot adapta noilor cerinţe şi se orientează după „harta” lor veche.
În cadrul unei concurenţe sănătoase şi loiale, unicul lucru care se poate întâmpla este progresul, fiindcă nu va depinde de cine este cel mai tare, dar cine oferă clientului ceea ce îşi doreşte şi astfel îl face să se reîntoarcă să cumpere. Nu este vorba de profituri rapide, dar de dezvoltarea de durată, de investiţii de durată care vor oferi profituri pe o perioadă lungă de timp.
În acest caz rata inflaţiei, va fi în scădere, fiindcă unde este prezentă concurenţa vor fi şi unele diminuări de preţuri, şi stabilite metode mai accesibile de prestare/producere a aceloraşi servici sau produse. Astfel indicatorul inflaţiei va simţi unele diminuări. Pe de altă parte şi forţa de muncă va deveni mai educată şi profesionistă, iar climatul investiţional mai atractiv. În acest caz printr-o politică de stat bine dirijată şi orientată onest spre investiţiile venite din exterior, un stat poate să-şi asigure o creştere economică frumuşică.

Am analizat în mare parte impactul pozitiv al acestor investiţii, dar nu văd dacă aş putea adăuga şi unele negative, fiindcă ele primordial pornesc a fi pozitive, doar sunt investiţii care trebuie să creeze valoare în timp. Însă cât de frumoasă nu ar fi situaţia pozitivă şi cît de mult ne-am dori să credem într-un sistem ideal, ne dăm bine seama că moneda are două părţi.

Unica paralelă care aş putea să o fac este situaţia în care sunt atrase granturi la nivel mondial, şi sunt scoase fraudulos din ţară aceşti bani. Cred că acesta şi ar fi un caz în care investiţiile, fie ele şi din granturi, nu aduc nici o valoare economiei, ba chiar au efect negativ, prin stimularea schemelor frauduloase, şi chiar prin implicarea şi a unor structuri statale în ele.

În esenţă o instituţie economică cu capital străin sau mixt, va indica rezultate mai bune în activitatea sa, având o experienţă internaţională ca suport, şi scopuri mult mai mari în dezvoltarea activităţii sale. Chiar şi acei angajaţi ai acestor instituţii, vor avea posibiltatea să facă schimb de experienţă cu angajaţii din alte ţări ale aceleaşi companii. Ce ţine de economia ţării, ea va suporta modificări, fie ele dorite sau nu, deoarece vor fi implimentate pe piaţă noi standarte, iar cei ce vor dori să devină competitivi se vor subordona, sau chiar vor deveni mai buni, stabilind ei următorul nivel de dezvoltare. În acest gen de economie, în care este uşor să atragi investiţii străine directe , sau în care statul este cointeresat să creeze climat investiţional favorabil pentru ISD, va avea loc numaidecât creşterea PIB, şi progresul educaţional-economic.

Spre final aş putea adăuga doar un exemplu, pe care îl voi lua din experienţa mea personală. Este vorba despre compania KPMG, care activează în Moldova, şi angajează pentru stagiu în audit financiar, persoanele doritoare, pentru trei luni, şi la rândul lor ei îi plătesc doar cu minimum pe economie de 1300 MDL, şi programul de muncă este de la 9:00 până la 18:00 oficial, dar de la început ţi se comunică că vei fi nevoit să munceşti şi până la 21:00. Iar după aceste trei luni, nu este sigur că vei fi angajat în continuare.

Acesta este un exemplu al unui brand internaţional, care nu realizează cât de important este factorul uman, şi educaţia lui, în activitatea unei companii şi asupra profiturilor care le generează.


[1] ISD- Investiţii Străine Directe

*eseu realizat în cadrul programului Young Bankers.
Victor.