Categories
Personal Development

Ce scrisori să-ți scrii?

Există așa o platformă online interesantă și cu un potențial curios. Este vorba despre futureme.org, un site unde poți să-ți trimiți scrisori în viitor. 

Această platformă îți dă posbilitatea să vorbești cu potențialul tău din viitor. Să încerci să formulezi ce ai dori să realizezi și între timp în prezent să te gândești cum ai putea atinge cele propuse.

Ghicitul viitorului este la fel ca și trasul din arc. Dacă nu ai o țintă, orice suliță trasă zboară oriunde, face sunet, ceva lovește și probabil era ținta dorită. 

Ca să mărești șansele de succes este foarte important să țintești către ceva concret. Atunci când trimiți aceste scrisori încerci să te gândești cum vei fi și ce lucruri se vor schimba în viața ta. Încerci să stabilești cel puțin unul din viitorul posibil. Statisticile spun că cei ce încearcă să-și planifice viitorul își cresc șansele de succes. E cumva logic, ce obții atunci când nici măcar nu știi ce vrei? 

Destinația este la fel de importantă ca și călătoria, fiindcă sunt o mulțime de căi de urmat, dar doar câteva destinații, care ne vor aduce fericirea.

Categories
Personal Development

Micile cîștiguri

Sunt mai ușor de atins decât scopurile mari.

În mare parte dacă aduni mici câștiguri poți să atingi un scop mare.

În esență este mult mai important să îți planifici sarcinile pentru o zi sau o săptămână, decât în fiecare zi să inventezi noi scopuri mari.

Tindeți să faceți lucrurile mici într-o formă excepțională și cu o dragoste deosebită, și veți fi uimiți de rezultat. Greu ne debarasăm de ideea că trebuie să obținem lucrurile acum și în cantități mari, de facto nu suntem capabili să ne descurcăm cu foarte mulți bani, sau cu foarte multă mâncare sau cu foarte multe călătorii…orice nu am dori, fiindcă este nevoie să ne deprindem treptat pentru a nu dăuna psihic și fizic.

Prefer să obțin lucrurile în doze mici, dar să le prețuiesc.

Îți mulțumesc ție că ai fost pe aici, sper să revii curând.

Îndemn: Nu înceta să înveți și să fii curios, caută răspunsuri și primește plăcere.

Categories
Personal Development Social

Fericirea era la noi acasă

Îmi aduc aminte cum ieșeam din casă în mahala și vedeam o gloată de copii. Fericirea mă umplea și nici nu reușeam să mă gândesc la toate jocurile și nebuniile pe care avea să le facem împreună. Fie că era vară, fie iarnă, noi ne găseam ocupații. Vara o petreceam de cu zori pe stadion, jucam fotbal, poarca, de-a prinselea, joc de cărți, de-a războiul, spuneam anecdote, mergeam la pădure, la iaz, ori la cireșe, ori ieșeam la șes după ce ploua și ne jucam în apă. Așteptam copiii de la oraș să vină în vacanță la bunei. Ne povesteam cum a trecut anul și ce mai avem nou. Trecea vara repejor, chiar dacă nu aveam iPhone/iPad/iMac.

Iarna eram foarte activi, în special noaptea. La prima ninsoare eram primii la săniuș și aveam grijă să bătătorim traseul. Cei mici veneau a doua zi și trebuia să fie pista pregătită. Mai în serios, chiar și apă căram ca să facem traseul mai lunecos. Urmau cursele ca să identificăm a cui sanie e mai rapidă. Era frig de îngheța pământul, dar nu și noi. Eram veseli, prietenoși, plini de viață și săritori la nevoie.

O copilărie de vis aș spune acum.

Acum merg din nou în sat și nu mai văd acea gloată de copii. Stau în casă, ori sunt mai puțini – nu cunosc.

Vecinul cu care jucam și vara, și iarna, a plecat ”la” Italia. Cel mai bun prieten a plecat ”la” Franța. Ceilalți copii de odinioară s-au rătăcit în lume. Nu mai vin nici la părinți, nici la bunei, nici să vadă casa părintească. Plecarea ne-a răpit trecutul sau l-am sacrificat noi pentru o viață mai bună – cine știe. Îmi este dor să fie casa plină, să tai lemne pentru foc, să mă dau cu sania, să fie toți la masă și să ne povestim de toate. Nu realizez cât de multe am pierdut, dar am un gol ce nu mă lasă liniștit.

Mă doare, căci mai am prieteni și colegi, care au plecat or pleacă grămadă. Am impresia că am rămas un pumn de oameni, care ne tot învârtim pe loc. Atât de mult avem nevoie de voi acasă, atât de mult se simte lipsa tuturor. De parcă nimeni nici n-a fost vreodată, de parcă acei oameni s-au evaporat în nori.

Nu pretind că îi înțeleg pe cei ce pleacă, dar îmi dau seama că nu le este nici lor ușor. Indiferent de motive, veniți din nou acasă, măcar în vacanță, ca să-i vedeți pe ai voștri părinți.

*Mulțumesc Unsplash.com pentru imagine.

Îți mulțumesc ție că ai fost pe aici, sper să revii curând.

Îndemn: Nu înceta să înveți și să fii curios, caută răspunsuri și primește plăcere.

Categories
Blogging Personal Development

Omul de 200 de ani

Planificarea și stabilirea obiectivelor este bună atunci când ne ajută să atingem rezultate. Nu merită să îți creezi liste interminabile de sarcini sau obiective pentru o lună și nici chiar 30 de ani.

Este foarte simplu să ne gândim că doar planificarea ne va ajuta. Avem nevoie de ceva mai mult decât doar o viziune, o strategie sau un plan.

O să fie o zi grea, nu va fi vremea perfectă, o să dormi puțin, lumea mereu se schimbă, trebuie să îți achiți datoriile, ești foarte aproape să încalci termenul limită…

Dar… oare avem nevoie ca toate circumstanțele să fie perfecte pentru a trăi o viață așa cum ne dorim?

Ce gânduri am avea dacă am trăi o viață de 200 de ani? Ar schimba ceva dacă am avea mai mult timp la dispoziție?

Din păcate nimic nu se schimbă, fiindcă cum ne trăim ziua așa ne trăim și viața. Reiese că ”ziua” este fundament pentru restul vieții. Este foarte important să investim timp și resurse pentru a trăi fiecare zi împlinit și să ne bucurăm de călătoria vieții. Din fericire putem doar să ne gândim ce ne-ar plăcea să facem la bătrânețe sau în anul următor, dar fără acțiuni zilnice rămân a fi doar gânduri.

Partea bună este că o zi este mult mai importantă decât o viață trăită, iar cel ce trăiește o zi împlinită este la fel de fericit ca și oamenii care interacționează cu el.

*Mulțumesc Unsplash.com pentru imagine.

Îți mulțumesc ție că ai fost pe aici, sper să revii curând.

Îndemn: Nu înceta să înveți și să fii curios, caută răspunsuri și primește plăcere.

Categories
Social

Inteligenta alimentara

Cea mai mare cantitate de energie este consumata de catre creierul nostru, pina la 80%, insa depinde cine si cit il utilizeaza. Poate fi mai putin sau mai mult.
Dealtfel compozitia chimica a organismului nostru este alcatuita, din compozitia chimica a alimentelor ingerate.
Te gindesti ce ai consumat zilele astea ? Exact, chimic esti ceea ce ai consumat zilele trecute. Iar o data la 7 ani, organismul nostru este “proaspat”, deoarece anume in aceasta perioada de timp, sunt inlocuite toate celulele organismului cu altele noi.

Ceea ce presupune posibilitate schimbarii alimentatiei, iar o data cu ea sa aducem si schimbari in conditia noastra fizica. Despre germenii gustativi se spune ca se inlocuiesc cu altii noi, in parcurs de 8 sau 14 zile. Adica daca cu 8 zile in urma iti placea la nebunie ceaiul cu zahar, iar timp de 14 zile ai baut fara, ai toate sansele, ca fiziologic organismul nici sa nu simta necesitatea obisnuintei anterioare. Si ca sa fiu corect, nu mentionez dependenta psihologica, care este controlata doar de “germenii” din cap, adica de conexiunile dintre neuroni, sinapse.

Este un intreg proces, iar cunoastere, intelegerea si observarea lui, ofera capacitatea de control a propriei sanatati si conditii fizice.

Imi place, cind cineva vorbeste despre inteligenta financiara sau inteligenta academica, insa nu prea am observat sa fie in trend inteligenta alimentara. De obicei observ o multime de persoane, ce neglijeaza acest aspect. Probabil ei cred ca nu este atit de important si ca nu necesita atentia, mai ales cit sunt tineri, insa nici la batrini schimbarea atitudinii nu am observat. Ei sunt mai precari, vizavi de acest aspect, fiindca au deja probleme de sanatate sau dispun de timp.

Straniu sunt pentru mine, unii reprezentanti ai speciei umane, si anume acei, care isi dau seama ca ceva este daunator pentru sanatatea fizica si psihica, insa nu schimba nimic, pina ce apar probleme de sanatate. Atunci instinctul de aparare reactioneaza si pentru o perioada de timp iau masuri si au grija de sanatatea lor. Iar cind tot e bine, au sanse sa revina la vechiul obicei.

Din cite stiu si aplic eu, daca in viata “dai” cu capul de acelasi perete de zeci de ori, aceasta inseamna ca sunt nevoit sa ma aplec, chiar daca nu imi convine. Sunt situatii, care se repeta, fiindca au o “lectie” sa te invete, iar pina nu ai sa o inveti, se vor repeta. Este un adevar universal.

Apreciez persoanele, care la intrebarea de ce anume consuma anumite alimente, sau nu le consuma, au o explicatie logica si pe intelesul lor. Dar nu explica, ca asa au citit ca trebuie, si ca asa spune o anumita dieta si doctor. Sau si mai interesant, ca asa ma alimentez de o viata, si tot asa se alimentau parintii mei. De acord, familia este importanta, si traditiile ei la fel, insa ce facem cu evolutia, care are loc ?! Sa o ignoram ?!